Cauta in site


Puteti primi newsleterul nostru cu cele mai noi articole daca va abonati gratuit prin email. Ne puteti scrie la adresa de email office[at]secretelefemeilor.ro sau folosind formularul de contact.

Home » Dragoste » Povara unei iubiri interzise




Povara unei iubiri interzise

 

 

M-am casatorit la doar 21 de ani, cu fata pe care o doreau parintii mei. Desi nu-mi placea deloc, am crezut ca trebuie sa-I ascult pe ai mei, pentru ca ei au experienta si stiu mai bine ce e bun pentru mine. Banuiam ca dragostea va veni pe parcurs. Ce puteam sti eu la varsta aceea, cand ai mei nu ma lasasera niciodata sa plec undeva fara ei?!

 

 

 

A urmat casatoria cu Ligia si asteptarea iubirii. Care nu mai venea. A venit primul copil, apoi al doilea, dar eu si sotia mea eram in relatii destul de reci. Nimic nu parea sa ne apropie si nu aveam absolut nimic in comun. La un moment dat am vrut sa divortez, i-am spus si ei, dar imediat i-am avut pe cap pe ai mei.

 

-Esti nebun? Ce-o sa se aleaga de copiii astia? Ce se va intampla cu ei? Trebuie sa ramaneti impreuna de dragul copiilor vostri, spunea tatal meu.

 

-Bine, dar viata mea?!

 

-Dupa ce faci copii nu mai ai viata ta! Sa fie clar asta, mi-a spus mama pe un asemenea tot ca nu admitea nici un fel de replica.

 

Si eu, inca o data convins de intelepciunea cuvintelor lor, am ramas cu sotia mea. Traiam separat, fiecare in cate un dormitor, iar fetele noastre aveau o singura camera. Cand fiica mea cea mare a implinit varsta de 14 ani, am sarbatorit-o la un restaurant din Bucuresti. Printre invitati, am zarit o tanara stinghera. M-am apropiat de ea si am intrat in vorba. Asa am aflat ca o chema Maria si ca era sora mai mare a unei colege de-a fiicei mele. Avea 25 de ani si era profesoara de engleza la un liceu. Ma uitam fascinat la ea si-mi doream sa vorbim continuu. Probabil ca si ceilalti au remarcat, pentru ca imediat sotia mea a venit la mine si m-a luat deoparte, atragandu-mi atentia ca nu e bine ce fac?

 

-Sti ce? M-am saturat sa-mi spuneti voi ce sa fac si ce sa nu fac. Vezi-ti de viata ta si lasa-ma in pace!

 

-Ai inebunit?! Vrei sa-i strici Florinei aniversarea?

 

Si cum a spus asta ca un avertisment si o stiam in stare de asa ceva, m-am retras. Nu inainte de a-i cere Mariei telefonul.

 

-Dar pentru ce vrei telefonul meu? Esti casatorit si eu nu ies cu barbati casatoriti.

 

-Bine. Nu vreau sa te fortez. Daca nu vrei sa mi-l dai, nu insist. Poti sa ma crezi sau nu, dar minutele cu tine au fost cele mai frumoase din toata viata mea.

 

M-am intors si am plecat. Peste trei zile, fiica mea imi da un numar de telefon si-mi spune:

 

-E sora Mioarei. A venit cu ea la ziua mea. Au nevoie la liceu de nu stiu ce centrala digitala si stie ca tu te pricepi.

 

In momentul acela am simtit un gol imens in stomac. Era clar ca vorbele mele atinsesera un punct sensibil. Am sunat-o si ne-am intalnit la un bar. Cand m-a vazut s-a inrosit toata.

 

-Nu stiu de ce fac asta. Ca sa nu mai spun cum ma simt ca a trebuit sa mint.

 

-Daca nu vrei, putem sa ne oprim aici. Nu vreau sa fac ceva care sa te raneasca. Esti singurul om din viata mea care m-a facut sa-mi doresc sa traiesc cu adevarat. Daca tie teama, ne oprim aici.

 

Si am vrut sa ma ridic. M-a prins de mana si ochii sai rugatori ma implorau sa raman. Am stat cateva ore la acel bar, timp in care ne-am cunoscut mai bine. Ne-am spus dorintele, temerile, realizarile si esecurile. Intr-un final ea plangea.

 

-Maria, ce s-a intamplat? De ce plangi?

 

-Pentru ca m-am indragostit de singura persoana de care nu trebuia sa ma indragostesc. O sa vezi, vom suferi amandoi…

 

Au fost cuvinte ce prevesteau durerile de mai tarziu. Timp de patru ani am avut o relatie superba cu Maria. Nu ma lasa sa divortez si mi se daruia cu totul, fara limite. Iar eu ma imparteam intre femeia rece de acasa si cea care ma iubea si pe care o iubeam. Erau zile cand imi spunea ca-si doreste un copil de la mine dar ma tachina. Imi spunea ca nu va face asta, pentru ca cel mic are nevoie de un tata langa el, iar eu trebuie sa-mi cresc fetele.

 

-Nu te pot lua de langa ele. Dragostea noastra ar fi umbrita de nefericirea lor.

 

-Maria, dar daca am avea un copil, cum ai vrea sa-l cheme?

 

-Daca ar fi fata, mi-ar placea Andree. Iar daca ar fi baiat, as vrea sa-l cheme Cristian.

 

-De ce Cristian?!

 

-Pentru ca-mi place si pentru ca asta inseamna “crestin”. Crestin inseamna credinta si credinta e ultima speranta pe care o poate avea cineva, atunci cand viata ii joaca feste.

 

Mi-am dat seama ca facea referire la relatia noastra si m-am intristat. Dar m-a vazut si a facut tot posibilul sa ma inveseleasca.

 

-Hai, maria ta – asa ma alinta ea, pentru ca purtam nume de voievod. Nu vreau sa-ti vad tristetea pe fata. Da-mi un zambet din ala de-al tau.Zambeam, dar tristetea nu mi se dusese.

 

-Daca nu zambesti din toata inima, ma supar. Si vrei sa ma vezi suparata? Vrei sa o vezi necajita pe domnita ta? Uite, incep sa plang.Isi lua capul in palme si se prefacea ca plange.

 

-Ah, de astea imi esti? Pai tu nu esti domnita. Esti o vrajitoare rea si acum o sa ne luptam, sa vedem care invinge.

 

-Iertare, maria ta, nu o sa mai fac.

 

-Pe cuvantul tau de vrajitoare?

 

-Da. Sa mi se sparga globul de cristal daca n-o fi asa, manca-te-as, frumosule, curajosule, inteligentule. Sa nu te scuip de deochi.

 

Nu mai puteam sa ma abtin si o luam in brate, fericit ca este a mea si ca nimic nu ne poate sta in cale. Iar zilele treceau si noi ne comportam ca niste adolescenti care traiau cea mai frumoasa poveste de dragoste.Intr-una din zile, Maria mi-a spus ca ai ei incearca sa o forteze sa se casatoreasca cu un alt barbat. Aflasera de relatia ei cu mine si faceau totul ca sa o rupa pe fiica lor de un barbat insurat. Tipul respectiv avea o situatie acceptabila si se purta frumos cu Maria, dar ea il respingea. Intr-o seara, Maria mi-a spus ca fusese cu el la munte si statusera acolo doua zile. O ascultam si nu-mi venea sa cred.

 

-Maria, m-ai inselat.

 

-Nu te-am inselat deloc. Tipul a fost un gentleman perfect si nu s-a atins de mine. Si chiar daca ar fi incercat nu ar fi avut nici o sansa. Eu iti apartin doar tie!

 

Doar ca eu nu credeam una ca asta. Nu credeam ca poti petrece doua nopti in acelasi pat cu un barbat si sa nu se intample nimic. Atunci a fost prima data cand ne-am certat. Am plecat trantind usa. Timp de o luna de zile nu ne-am vorbit. Apoi am sunat-o eu si am intrebat-o ce face.

 

-Ma pregatesc de nunta. Ma casatoresc cu Emil. Emil era tipul de la munte. Am simtit ca mi se face rau si am incercat sa o conving sa nu faca asta. Mi-a trantit telefonul si apoi nu mi-a mai raspuns deloc. M-a sunat peste cateva luni. Se casatorise dar nu putuse consuma casatoria. Barbatul facea tot ce-I statea in puteri, dar ea il respingea mereu.

 

-Daca nu-l iubesti, de ce te-ai casatorit cu el?

 

-Ca sa te pedepsesc pe tine, de aia.

 

-Esti nebuna? Cum poti sa faci una ca asta doar de suparare?!

 

-Femeile sunt in stare sa faca si nebunii. Dar lasa ca divortez de el.Numai ca barbatul refuza sa divorteze.

 

In tot acest timp, ea se intalnea cu mine si totul parea la fel de frumos ca inainte. Doar ca momentele de fericire erau umbrite de existenta sotului, care facea totul pentru a o cuceri. Timp de un an de zile, Maria si-a respins sotul sistematic. La un an de la casatoria lor, sotul ii pregatise o seara romantica. Evident, ea s-a vazut cu mine si a ajuns acasa dupa miezul noptii. Atunci s-a petrecut tragedia. Imbatat de vinul pe care-l bause singur, barbatul a violat-o, spunand ca e dreptul lui ca sot. Dimineata, dupa ce el a plecat la serviciu, m-a sunat. Mi-a povestit, printre hohote de plans ce s-a intamplat. M-am dus si am luat-o de acolo. Am dus-o la sora mea, sa stea acolo pana ii faceam rost de o casa cu chirie. Imi venea sa il ucid pe nemernic, dar sigur as fi infundat puscaria. Iar Maria nu voia asta.

 

-Sa nu faci vreo prostie. Ca numai pe tine te am. Promite-mi ca-l lasi in pace.

 

-Promit.

 

Intre timp isi angajase un avocat pentru divort si depusese actele. Intr-o seara, ma trezesc cu un telefon de la ea. Avea vocea inghetata. M-a chemat pana la sora mea, sa discutam ceva. Speriat, crezand ca s-a intamplat ceva rau, ca sotul a gasit-o si a facut cine stie ce, m-am urcat in masina. Cand am ajuns, era alba ca varul la fata.

 

-Stai jos, te rog, Mircea. Trebuie sa-ti dau o veste si nu cred ca e una pe care sa ti-o doresti.

 

O priveam buimac, fara sa inteleg mare lucru.

 

-Mircea, spune-mi, ma iubesti.

 

-Sti bine ca da. Ce s-a intamplat?

 

-Cat de mult ma iubesti?

 

-Maria, ce e cu tine? Te iubesc mai mult decat orice pe lume.

 

-Atat de mult incat ai face orice pentru bine?

 

-Sti bine ca da.

 

-Ai fi in stare sa renunti la mine?

 

In clipa aceea o ceata mi s-a pus pe ochi si m-am catinat. Simteam cum camera se invarte cu mine. Printre lacrimi si suspine aveam sa aflu cea mai rea veste din ultimii ani. In urma violului, Maria ramasese insarcinata si nu voia sa renunte la copil, chiar daca era al unui barbat pe care-l detesta.

 

-Copilul asta merita sa aibe si mama si tata.

 

-Divorteaza si-l crestem impreuna. Nici nu va simti ca nu e al meu.

 

-Mircea, nu intelegi. Copilul trebuie sa-i aibe langa el pe parintii lui adevarati. Stiu ca il poti iubi, dar are un tata. Si tatal lui ma iubeste si pe mine si-l va iubi si pe el. Nu trebuie sa ne mai vedem.

 

-Maria, ma omori cu vorbele astea.

 

-Stiu Mircea. Dar suntem amandoi oameni maturi ca sa facem ce e mai bine pentru copiii nostri. si tu ai facut asta pentru fetele tale si eu am inteles. Acum e randul tau sa intelegi. Trebuie sa raman cu el pentru copilul nostru si sa-i dau o sansa.

 

Nu stiu ce a mai spus, pentru ca nu mai auzeam nimic. Mi-am revenit dimineata. Maria plecase de la sora mea. Ma rugase ca, daca o iubesc cu adevarat, sa nu o mai caut niciodata. Pana acum i-am respectat dorinta, desi, Dumnezeu mi-e martor ca am suferit enorm. Am aflat ca a plecat in Italia cu sotul sau si cu baietelul lor. Si ca ultima lovitura pe care soarta mi-o dadea, aveam sa aflu ca pe baietel il botezase Mircea Cristian.

 

Acum fetele mele sunt mari, iar eu impart acelasi apartament cu o femeie pe care n-am iubit-o niciodata si care nu m-a iubit mai mult decat mine. Iar cand intru in camera mea, scot albumul cu pozele Mariei si retraiesc, in amintiri, povestea noastra de dragoste. Doar amintirea ei ma mai tine in viata si speranta ca, intr-o zi, drumurile noastre se vor intersecta din nou. Chiar si in vis.

 

 

 

 

Echipa Secretelefemeilor.ro

 

 

 

 

Alte articole care te-ar putea interesa:

 

 

 

 

Oameni care au invins destinul

 

 

 

 

Isi asteapta sotia de 35 de ani

 

 

 

 

Dragoste oarba

 

 

 

 

Tinerete fara batranete si dragoste dincolo de moarte

 

 

 

 

 

 

 

 

Secretul traditiei bune in familie

 

 

 

Plantele aromatice din casa

 

 

 

 

Cum tratam mahmureala

Ce vrei sa fie: prieten, amant sau iubit?!

 

 




Adauga link partener | filme porno romanesti  | Chaturbate  | Parchet lemn masiv Montaj parchet si scari de lemn masiv | Cursuri informatica pentru copii  | Tractari Auto Rami  | Revista online pentru femei  | Transport containere  | Realizare site Wordpress Instalare si configurare Wordpress | Tractari auto ieftine  | Clinici de fertilizare din Romania Portal - Clinici de fertilizare din Romania | Narghilea Narghilea | Casa DEX Casa DEX | Fara contabilitate Fara contabilitate | Cine sunt Cine sunt | 
TGM 2016